Această postare nu conține răspunsul la dilema exprimării valorii, dar sperăm că va ajuta la lărgirea orizonturilor și va stârni conversații. Pentru a reimagina economia globală cu ajutorul registrelor distribuite, trebuie să reimaginăm și paradigma prin care exprimăm cât valorează lucrurile.
Pentru ceea ce valorează…
Faptul că lucrez cu normă întreagă în industria cripto (și în industria plăților, dar oamenii ignoră partea aceasta mai plictisitoare când le spun cu ce mă ocup) are un efect secundar deosebit de enervant; comentariile nesfârșite despre „prețul” cripto din partea celor din jurul meu:
- „Uf… Cripto a scăzut mult săptămâna asta, Joe”
- „Ai văzut cât de mult a crescut cripto în dimineața asta?”
- „Am citit că cripto o duce prost. Ești bine?”
- „Bitcoin este la 60.000 USD acum, nu? Wow, poate ar fi trebuit să te ascult data trecută când te-am întrebat”
Uneori încerc să-i fac să înțeleagă conceptul de „zoom out” (a gândi pe termen mai lung). Alteori încerc să-i atrag într-o conversație despre cât valorează lucrurile; care este valoarea oricărei monede, care este azi prețul acțiunilor Tesla și de ce, unde se află valoarea de piață a țițeiului și încotro merge, în comparație cu MPG-ul oferit de combustibilul cumpărat etc. De obicei li se tulbură privirea și rareori câștig teren.
Din fericire, acum am un blog în care să mă descarc.
Așadar, iată o listă foarte scurtă – în nicio ordine anume – de lucruri de luat în considerare, care ar putea declanșa câteva gânduri despre cum alocarea valorii resurselor, bunurilor și serviciilor nu este nici pe departe la fel de simplă ca atribuirea unei sume în monedă fiat.
- Problema comparației
- Masa monetară
- Valoarea circumstanțială
- Valoare primară vs. secundară
- Valoarea subiectivă
- Cum poate ajuta tehnologia blockchain
Problema comparației
Probabil primul subiect de luat în considerare când stabilim cât valorează ceva este unitatea folosită pentru a măsura respectiva valoare.
Când cineva mă întreabă cât de înalt sunt (lucru care se întâmplă des, fiindcă sunt mai înalt decât media), uneori răspund „Cam așa!” (ținând o mână la nivelul creștetului). Alteori răspund „1 Joe înălțime”. Este o chestie caraghioasă de spus, dar conține și un punct serios.
Cât valorează 1 Bitcoin? Comparativ cu ce? Singurul mod de a răspunde 100% exact este că 1 bitcoin = 1 bitcoin.
Așadar, 1 USD = 1 USD, 1 kg de aur = 1 kg de aur, 1 EURO = 1 EURO, 1 Joe este 1 Joe înălțime… și tot așa.
După cum am discutat în postările anterioare, însă, tot rostul comerțului și al monedei este că oamenii vor să facă schimb între ei cu lucruri care nu sunt identice. În general, se crede că valoarea poate fi exprimată corect și universal printr-o sumă în monedă fiat. Dar uite!:
În acest grafic, poți vedea clar că dolarul canadian față de dolarul american nu „valorează întotdeauna la fel”, și invers.
Dar stai, dacă vorbim despre moneda fiat, apar o serie întreagă de alte probleme; masa monetară, inflația… și simplul fapt că nu este susținută de nimic tangibil!
Ce efect are masa monetară asupra a ceea ce „valorează” lucrurile
Ce efect are masa monetară asupra a ceea ce „valorează” lucrurile
Imaginează-ți o insulă mică. Nimeni nu pleacă și nimeni nu vine. Pe insulă circulă în total 1 milion de IID (Dolari ai Insulei Imaginare). Este suficient pentru ca insularii să le folosească în viața de zi cu zi, iar economia locală merge foarte bine.
Acum, imaginează-ți că Consiliul de Conducere al IICB (Banca Centrală a Insulei Imaginare) are o idee genială pentru a spori prosperitatea insulei; creează încă 1 milion de $IID și îi distribuie populației proporțional cu cât are deja.
Dintr-odată, ca prin magie, toată lumea are de două ori mai mulți bani ca înainte! Ura!
Ce te-ai aștepta să se întâmple cu prețurile? Dacă înainte de dublarea masei monetare o pâine costa 1 $IID, va rămâne la 1 $IID? Vor putea toți insularii să cumpere case care valorează dublu și să conducă mașini mult mai luxoase?
Dar dacă călătoresc în străinătate și își schimbă $IID în $USD? Vor putea dintr-odată să primească dublul în alte monede la casa de schimb valutar a aeroportului?
Fără a intra în detalii, cred că intuiția noastră ne spune că nu ar fi așa. Altfel, toate băncile centrale ar face asta tot timpul (chiar mai mult decât o fac deja!). Prețurile și cursurile de schimb valutar s-ar ajusta pentru a compensa noua monedă aflată în circulație, iar 1 $IID ar avea aproximativ JUMĂTATE DIN PUTEREA DE CUMPĂRARE a lui 1 $IID dinainte de începerea experimentului.
Aceasta este, în termeni foarte simpli, ceea ce se întâmplă cu monedele fiat pe care le folosim în viața reală. PUTEREA DE CUMPĂRARE a monedei este diluată de banii noi injectați în sistem.
Așadar, conform acestei logici, valoarea unei monede ar putea fi definită mai util prin ceea ce poți cumpăra cu ea, și nu invers.
Deci… Câte grame de pâine valorează 1 $IID? Sau chiar, Câte pâini valorează această lambo?
Valoarea circumstanțială
Ai prefera un Lamborghini sau o pâine?
Dar dacă familia ta moare de foame?
O altă problemă pe care o întâmpinăm când încercăm să definim valoarea este faptul că ceea ce este mai valoros la un moment dat nu este neapărat mai valoros la altul. Exemplul de mai sus este printre cele mai evidente; cele mai „scumpe” lucruri din lume – ca valoare echivalentă în monedă fiat – ar fi adesea complet lipsite de valoare în situații extreme precum dezastre naturale, război sau colaps economic.
Cu toții am văzut filme apocaliptice, genul în care oamenii se trezesc aruncați în situații disperate. Mâncarea, apa, o lopată sau un băț solid pot face diferența între viață și moarte. Ai alege un inel cu diamant sau un topor în timpul unei apocalipse zombi?
Valoare primară vs. secundară
Am studiat Psihologia la A-Level (nivel pre-universitar) și voi ține minte mereu ceva ce ne-a învățat profesorul meu despre banii fiat.
A demonstrat asta scoțând niște bancnote din buzunar și rupându-le. I-a făcut pe toți (elevi săraci care voiau bani de bere) foarte nervoși; s-au auzit chiar exclamații de șoc! Apoi a subliniat că o reacție atât de puternică la distrugerea unei bucăți de hârtie este destul de ciudată. Am reprodus acest experiment cu oameni de multe ori de-a lungul anilor.
Nu poți mânca bani, nu poți construi un adăpost din bani, nu poți bea bani… Desigur, poți obține resurse primare cu bani, atâta timp cât se crede în general că valorează ceva, dar pur și simplu nu sunt o resursă primară! Cu toate acestea, modul în care funcționează creierul uman – ușurința cu care creăm relații simbolice – face din bani, potențial, singurul lucru pe care îl considerăm resursă primară, deși în realitate nu este una.
Aceasta are implicații profunde pentru modul în care funcționează economia noastră, pentru modul în care mulți oameni prețuiesc banii – adesea mai presus de orice. Oamenii vor acumula tot mai mulți bani, chiar și după ce toate nevoile lor primare au fost acoperite cu vârf și îndesat, la fel cum veverițele strâng ghinde.
Valoarea subiectivă
Ultima măsură a valorii pe care o voi menționa astăzi este valoarea subiectivă, individuală, pe care fiecare dintre noi o atribuie lucrurilor.
De la mari opere de artă la micile obiecte pe care le-am adunat de-a lungul vieții, obiecte de colecție sau fotografii, fiecare dintre noi are lucruri care sunt neprețuite pentru noi, dar ar fi lipsite de valoare pentru oricine altcineva.
La fel, fiecare dintre noi ar plăti un preț mai mare pentru anumite lucruri în care alții nu ar vedea nicio valoare.
Este un lucru știut de toți, ca să fiu sincer; ceva ce spunea adesea mama când stabilea prețurile produselor din afacerea familiei:
- Cât crezi că valorează asta, mamă?
- Cât este cineva dispus să plătească pentru asta, Joe!
Dacă te gândești bine, ideea că banii fiat valorează ceva este, în sine, subiectivă. Funcționează doar pentru că este o convingere împărtășită de majoritatea populației.
Cum poate ajuta blockchain-ul să aducă ceva claritate?
Înainte de a încheia, aș vrea doar să reiterez că punctele de mai sus nu sunt menite să ofere răspunsuri. Mai degrabă, ridic subiecte la care mulți oameni se gândesc rar. Pentru a-ți imagina un viitor mai bun, trebuie mai întâi să fii conștient de realitatea a ceea ce ai deja.
Există mai multe moduri în care blockchain-ul poate ajuta la clarificarea chestiunilor de mai sus:
Sfârșitul inflației sau o inflație mai controlată
În cazul monedelor bazate pe blockchain, oferta totală în circulație este vizibilă public. Ofertele de CBDC-uri (monede digitale ale băncilor centrale, sau „fiat bazat pe blockchain” – fie că îți place, fie că nu) ar fi probabil supuse unei examinări publice mult mai atente decât actualul model fiat „neclar”.
Tokenizarea activelor primare din lumea reală
Aur, apă, energie, carbon sub forma pădurilor tropicale… Posibilitățile sunt nesfârșite. Este un subiect pentru care sunt deosebit de pasionat.
Adevărata globalizare a economiei
Globalizarea este un cuvânt urât în anumite cercuri, dar cred că un comerț global fără granițe ar putea duce la o mare prosperitate pentru omenire.
Mai puțini intermediari
Faptul că oamenii, companiile și guvernele trebuie să urmărească mai puțin tranzacțiile în registre înseamnă mai puțină muncă, mai puține comisioane și o eficiență mai mare a sistemului.
Desigur, voi reveni la multe dintre aceste teme, dar e bine să punem câteva dintre aceste concepte în discuție pentru dezbateri ulterioare.
Lasă, te rog, câteva comentarii mai jos. Îmi place să aud ce gândești și feedbackul tău.
